Home

1 Comuna Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului.

Raul Doftana traverseaza localitatea in lung. Izvorand din muntii Garbovei, el parcurge o distanta de cca. 50 km pana la confluenta cu raul Prahova, spre sud de Cam pina. Pe acest traseu, Doftana isi sapa albia in muntii Baiului si Badilei, primind o seama de afluenti, incepand de la izvor, pe stanga Negrasul, Cucioaia, Mogosoaia, Ermeneasa, Ghimpoasa, Valea lui Vladisor, Paltinoasa si Purcaru. Pe dreapta isi aduc apele: Musita, Orjogoaia, Prislopul, Floreiul, Bradeasa si Secaria.

Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen.
Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de “clabucete” ramificandu.se spre sud.

Este de la sine inteles ca bazinul hidrografic al Doftanei prezinta o importanta vitala pentru locuitorii comunei, iar in plus, constituie si principala sursa de alimentare cu apa a judetului Prahova.
Cu intreaga sa retea de afluenti, raul Doftana beneficiaza de o apa socotita de prima calitate; puritatea ei este unanim apreciata de turistii ce se abat prin Valea Doftanei, protejata climatic de braul muntos din jur, larg deschisa si insorita, cu o temperatura moderata in orice anotimp. De aici decurg interesante posibilitati de inscriere a Vaii Doftanei intre traseele turistice.

Pe stanga raului si ceva mai catre miazazi sunt masivele Negrasul (cu urme de izvoare minerale la poalele sale), Cioparceni, Varfu Mare, Secara, Carabanu, Craitele, iar pe dreapta Prislopul, Lacurile, Rusul si Floreiul. Altitudinea lor medie este de 1.600 m. In continuare, la limita sudica a comunei strajuiesc niste maguri, local denumite “galme”. Impadurite fiind catre partea lor superioara Galma Secariei (1137 m), Galma Craitei si Galmeia (1043 m ) fac nota aparte in ansamblul perimetrului montan al localitatii. Astfel, varfullor, partial inierbat, este usor boltit, de forma unei cupole in stil bizantin. Le lipseste stridenta pantelor ametitoare de pe alte meleaguri, in timp ce ele inspira privitorului totodata maretie, calm si echilibru. Prin nota aceasta caracteristica, ele se armonizeaza cu insasi baza larga, accesibila a teraselor prin care. si poarta undele raul Doftana.

Prezinta intr-adevar atractie depresiunea Tesila – Traisteni, in care serpuieste involburata apa raului, numeroasele izvoare si fantani racoritoare in
miez de vara, pajistile, ademenitoare prin verdeata lor din gradini si livezi, aerul ozonat, specific locului. Numai cateva zile de vacanta in mediul robust din Valea Doftanei – veritabil liman de liniste si reconfortare – au un miraculos efect asupra organismelor slabite, obosite de incordarea muncii fizice si intelectuale.